Am revenit.
Nu am mai scris de 6 luni. Este un car de vreme.
Am revenit cu forte proaspete, cu o imagine noua si cu un titlu nou.
Am revenit cu dorinta de a scrie pentru mine si pentru a descoperi lucruri noi.
Am revenit cu dorinta de a face un blog mai putin personal si mai mult researched based (am o noua hiba: intrebuintez cuvinte din engleza. Dar, vb lui Anto, am alte multe calitati)
Un refresh despre mine spune asa: sunt in Bucuresti din martie. Sunt in GlaxoSmithKline din iunie.
Sunt fericita.
Daca stau bine si ma gandesc, pot determina cu precizie data cand m-am trezit fericita. Ceea ce ma indeamna sa zic: nu depinde decat de tine sa fii fericit. Sau, cum spunea o cunostiinta:"fericirea e o stare de spirit". Dar important e sa stii sa o simti (zic eu). Ma mai indeamna sa zic ca nu stim sa fim fericiti. Ca alergam ani in sir pentru acea stare in care "vom sti" ca de azi inainte suntem fericiti, pentru ca avem x, y z componente necesare pentru fericire. Si ca uitam sa ne bucuram pe parcursul dobandirii lui x, y si z.
NU toate merg bine la orice moment in viata. Dupa cum nu toate merg prost la orice moment in viata. Dar depinde numai de tine sa te bucuri de fiecare moment. Cum ziceam:"noi sa fim sanatosi, ca necazurile vine singure". As adauga acum:"noi sa fim sanatosi...si sa fim fericiti cu asta".
NU e o filozofie ce am scris si departe de mine sa ma anunt acum marele castigator al cheii vietii. Dar ce am trait in ultimul an m-a facut sa cresc mare cat altii in 10 (desi cifra de poveste este 3). Cred cu tarie ca singura chestie care ma deosebeste de anul trecut este faptul ca acum ma simt al naibii de bine in viata de zi cu zi si ca nu mai astept. Ce am acum este indeajuns de bun ca sa ma faca sa zambesc o zi intreaga. (As spune ca proasta in targ, dar inca se fac cercetari legat de motivul pentur care o proasta rade in targ, iar cum postul meu e research based, nu ma pot contrazice.)
Atat.
luni, 22 decembrie 2008
miercuri, 4 iunie 2008
Atitudine si comportament sau ce zici si ce faci
Asta e melodia recenta descoperita de sora mea si transformata in hitul saptamanii (deja ajunge hitul lunii, in ritmul in care o ascult)
Voi lua o pauza de la scris. Sentimentul pe care il incerc acum este de un mare dezgust fata de tot ce inseamna valori umane. Citesc in ultimul timp chestii legate de atitudini si comportamente si tot ce suna alarmant in capul meu (si aici ma refer strict la aplicatia mea practica, nu inseamna ca reduc teorii intregi psihologice doar la asa ceva) este: de la a zice pana la a face ce zici e o cale lunga si batuta de toate ploile vantului si soarelui (iar acest fapt este atesat indelung de studii si cercetari, nu o zic eu ca si detinatoarea cheii vietii). Ok, am stabilit asta. Dar stiind ca e foarte posibil sa nu faci ceea ce zici ca faci, de ce zici de la bun inceput??? Nu esti singur pe lumea asta si multi altii depind de ceea ce zici.
Asta este intrebarea mea si rog sa fie doar retorica.
Voi lua o pauza de la scris. Sentimentul pe care il incerc acum este de un mare dezgust fata de tot ce inseamna valori umane. Citesc in ultimul timp chestii legate de atitudini si comportamente si tot ce suna alarmant in capul meu (si aici ma refer strict la aplicatia mea practica, nu inseamna ca reduc teorii intregi psihologice doar la asa ceva) este: de la a zice pana la a face ce zici e o cale lunga si batuta de toate ploile vantului si soarelui (iar acest fapt este atesat indelung de studii si cercetari, nu o zic eu ca si detinatoarea cheii vietii). Ok, am stabilit asta. Dar stiind ca e foarte posibil sa nu faci ceea ce zici ca faci, de ce zici de la bun inceput??? Nu esti singur pe lumea asta si multi altii depind de ceea ce zici.
Asta este intrebarea mea si rog sa fie doar retorica.
miercuri, 21 mai 2008
sâmbătă, 17 mai 2008
miercuri, 14 mai 2008
Ce vor femeile...
Oricat de redundant pare titlul, am primit o provocare acum vreo doua ore sa scriu un articol despre ce inseamna sa fii o femeie. Bine, nu e o provocare propriu-zisa,nu mi s-au aruncat manusi in fata, dar mi s-a parut o intrebare foarte interesanta si demna de luat in consideratie.
In lumina celor 27 de ani impliniti, pentru mine femeie inseamna:
1. sa iti petreci copilaria dorindu-ti de mica rujul mamei, perdeaua din sufragerie drept voal, bluzele cu guler inalt drept par lung pana la mijloc, sa te joci de-a ”doctorita”, ”profesoara”, ”de-a mama” si ”de-a tata”.
2. sa ai prima mare dragoste la gradinita sau in clasele 1-4, sa iti fie teama de ce simti pentru baietelul gras, blond si cu gentuta ca si a ta care isi imparte mancarea cu tine, sa iti tremure mana atunci cand desenezi vaporase la aceeasi masa cu el si sa iti doresti nespus sa dansezi cu el dansuri populare la serbarea de sfarsit de an.
3. sa iti imaginezi ca viata se termina dupa fiecare baiat de care te desparti. Si sa constati cu stupoare de fiecare data ca nu e adevarat, ca exista viata si dupa, si, mai mult, ca este mult mai buna.
4. sa iubesti pe rand georgi, alecsi, dani, mihaii...si fiecare sa treaca drept o amintire placuta in genul :”cat de simpla era viata atunci”
5. sa iti trebuiasca musai sa fii cu cineva doar pentru ca el nu vrea. si sa ai rabdare...multa rabdare
6. sa faci orice pentru fiinta iubita, chiar daca stii ca nu merita, pentru ca esti de felul tau empatica. Si te gandesti ca asa ti-ai dori sa se poarte si el cu tine.
7. sa nu te vaiti ca te doare capul, burta, sufletul, dar sa iti tremure inima atunci cand o persoana draga tie are un deget umflat
8. sa te trezesti dimineata cu zambetul pe buze pentru ca stii ca esti iubita. si sa iti ajunga asta drept aer pentru o zi intreaga
9. sa intelegi pozitia celuilalt indiferent cat este de absurda. iar atunci cand o intelegi neconditionat, fara sa mai astepti nimic in schimb, sa stii ca ai trecut mai departe
10. sa fii capabila sa treci peste resentimente si sa ai taria de caracter sa analizezi dincolo de suprafata, doar pentru ca presimti ca ar putea sa iasa ceva dragut de acolo
11. sa te increzi in instinct
12. sa speri
13. sa plangi pana nu mai poti atunci cand esti singura, pentru ca in restul timpului au ceilalti nevoie de tine.
14. sa recunosti o minciuna de la o posta dar sa te prefaci ca nu o vezi
15. sa astepti adevarul pentru ca e cel mai fair-play din partea celuilalt
16. sa te astepti ca in acel adevar sa ti se menajeze sentimentele.
17. sa fii mama, om de afaceri, prietena, sotie, bucatareasa, femeie de serviciu si sa le imbini cu o mare arta, fara sa para ca faci vreun sacrificiu
18. sa mai ai depresii si sa speri ca vor fi intelese
19. sa iesi din depresie doar pentru ca nu e ok pentru ceilalti. si nu ti-a gresit nimeni cu nimic ca sa le faci si lor viata amara
20. sa zambesti
21. sa zambesti cand sufletul se sparge
22. sa zambesti doar pentru ca in casa miroase a cafea si paine prajita
.................................................................................
iar daca cineva va aduce ca si comment la asta o gelozie, o isterie, o vanitate, cuvinte ce ”descriu” o femeie in revistele pentru barbati din ziua de azi...cred ca acel cineva ar trebui sa stea si sa gandeasca...la ce inseamna o femeie...si apoi sa judece...pentru ca la urma urmei nimeni nu-si doreste o prezenta feminina in viata pentru ca e musai...ci pentru ca o doreste.
In lumina celor 27 de ani impliniti, pentru mine femeie inseamna:
1. sa iti petreci copilaria dorindu-ti de mica rujul mamei, perdeaua din sufragerie drept voal, bluzele cu guler inalt drept par lung pana la mijloc, sa te joci de-a ”doctorita”, ”profesoara”, ”de-a mama” si ”de-a tata”.
2. sa ai prima mare dragoste la gradinita sau in clasele 1-4, sa iti fie teama de ce simti pentru baietelul gras, blond si cu gentuta ca si a ta care isi imparte mancarea cu tine, sa iti tremure mana atunci cand desenezi vaporase la aceeasi masa cu el si sa iti doresti nespus sa dansezi cu el dansuri populare la serbarea de sfarsit de an.
3. sa iti imaginezi ca viata se termina dupa fiecare baiat de care te desparti. Si sa constati cu stupoare de fiecare data ca nu e adevarat, ca exista viata si dupa, si, mai mult, ca este mult mai buna.
4. sa iubesti pe rand georgi, alecsi, dani, mihaii...si fiecare sa treaca drept o amintire placuta in genul :”cat de simpla era viata atunci”
5. sa iti trebuiasca musai sa fii cu cineva doar pentru ca el nu vrea. si sa ai rabdare...multa rabdare
6. sa faci orice pentru fiinta iubita, chiar daca stii ca nu merita, pentru ca esti de felul tau empatica. Si te gandesti ca asa ti-ai dori sa se poarte si el cu tine.
7. sa nu te vaiti ca te doare capul, burta, sufletul, dar sa iti tremure inima atunci cand o persoana draga tie are un deget umflat
8. sa te trezesti dimineata cu zambetul pe buze pentru ca stii ca esti iubita. si sa iti ajunga asta drept aer pentru o zi intreaga
9. sa intelegi pozitia celuilalt indiferent cat este de absurda. iar atunci cand o intelegi neconditionat, fara sa mai astepti nimic in schimb, sa stii ca ai trecut mai departe
10. sa fii capabila sa treci peste resentimente si sa ai taria de caracter sa analizezi dincolo de suprafata, doar pentru ca presimti ca ar putea sa iasa ceva dragut de acolo
11. sa te increzi in instinct
12. sa speri
13. sa plangi pana nu mai poti atunci cand esti singura, pentru ca in restul timpului au ceilalti nevoie de tine.
14. sa recunosti o minciuna de la o posta dar sa te prefaci ca nu o vezi
15. sa astepti adevarul pentru ca e cel mai fair-play din partea celuilalt
16. sa te astepti ca in acel adevar sa ti se menajeze sentimentele.
17. sa fii mama, om de afaceri, prietena, sotie, bucatareasa, femeie de serviciu si sa le imbini cu o mare arta, fara sa para ca faci vreun sacrificiu
18. sa mai ai depresii si sa speri ca vor fi intelese
19. sa iesi din depresie doar pentru ca nu e ok pentru ceilalti. si nu ti-a gresit nimeni cu nimic ca sa le faci si lor viata amara
20. sa zambesti
21. sa zambesti cand sufletul se sparge
22. sa zambesti doar pentru ca in casa miroase a cafea si paine prajita
.................................................................................
iar daca cineva va aduce ca si comment la asta o gelozie, o isterie, o vanitate, cuvinte ce ”descriu” o femeie in revistele pentru barbati din ziua de azi...cred ca acel cineva ar trebui sa stea si sa gandeasca...la ce inseamna o femeie...si apoi sa judece...pentru ca la urma urmei nimeni nu-si doreste o prezenta feminina in viata pentru ca e musai...ci pentru ca o doreste.
duminică, 27 aprilie 2008
Bucati de viata...4...cred
Cate ceva din existenta mea din ultimul timp.
Pentru cei care nu stiu, m-am cam mutat in Bucuresti (Tzu inca nu crede). Incep sa apara si neajunsuri, de genul:
- vineri dimineata am avut interviu. Calculez ca cu metroul fac 15 minute pana in victoriei, universitatii e la 2 statii de victoriei, ceea ce inseamna 15 minute minus 6, adica 9minute.... pana la metrou fac 15-20 de minute pe jos agale (ca eram lumanare de botez, trebuia sa merg agale), adica asta inseamna cam vreo 45 de minute "sa fim siguri", si apoi cine stie cat mai fac pe jos pana la adresa respectiva, deci plecam cu o ora jumate inainte, doar sa fim siguri. Am plecat la 9.30 ptr interviul de 11. Am ajuns la interviu la 10.15 si asta pentru ca nu m-am grabit pe strada de la metrou spre adresa. Am petrecut 45 de minute incantatoare descoperind toate strazile din jur. Noroc ca era cald.
- vineri dupa amiaza, intalnire de prospectare a pietiide training bucurestene. Tot pe la universitate, cam aceeasi distanta intre mine si locul cu prospectarea pietii ca si de dimineata. Zic..."hai ca nu mai plec cu o ora juma inainte, plec cu maxim o ora inainte, ca cine stie pe unde e baru ala, poate e ascuns si ala pe undeva". Am plecat la 5.30 pentru intalnirea de 6.30. Am ajuns la locul intalnirii (si, din nou, doar pentru ca am lalait-o pe strada) la ora 6.06. Fix.
- vineri dimineata a plecat sor'mea la gara. Stam noi si calculam cand ar trebui sa plece pentru trenul de 9.50. Ii zic:" mai, fata, du-te sa ajungi la gara pe la si jumate, asa ca ia porneste matale pe la 8.30"...dupa care mai gandim noi un pic si spiritul nostru de siguranta zice sa plece totusi la 8. Zis si facut. La ora 9 ma suna disperata din gara ca nu mai are ce face, ce deja e acolo si asta cu tot cu coborat mai incolo cu o statie de metrou, doar ca sa evite niste scari.
- rezulta pentru acelasi tren de ora 9.50, plec eu sambata pe la 8.30. Pe ideea ca ajung numa bine sa imi iau un sadwich de la geamu' McDonalds. La ora 9 eram in gara. `%^&#$*@&#^$%@
- dupa saptamani in sir de trezit fresh la 6 dimineata se pare ca am gasit motivul. NU ceasul desteptator ci ceaiul de "calmaresi relaxare" a spiritelor, baut cu regularitate seara, inainte de culcare. inutil sa zic ca e negru...ceaiu' :D
- am incetat sa il mai beau, sa vad si eu daca exsita vreo legatura. Nu exista, dorm ca un bebe dar tot la 6 sunt in picioare. Asa ca ceaiul negru sucks din punct de vedere al eficientei asupra centrilor nervosi ocupati cu somnu, ca si cu el si fara el tot dejaba. Dar macar e bun
- nu ma mai ratacesc in statiile de metrou. Singura pe care inca nu am dovedit-o e Dristor, dar sunt convinsa ca ma pot descurca in viata si fara sa o dovedesc.
- drumul bucuresti-constanta/tren dureaza 5 ore si un sfert. CINCI ORE SI UN SFERT PENTRU 220 KM. Acelasi drum/autocar dureaza 2 ore jumate.
Ultima expresie auzita este:"se uita ca broasca la sudura". Am ras si cu spatele, dar inca meditez profund:..."cand are timp in viata ei sa gaseasca o broasca un loc sudat sau cu potential de sudare? Iar daca se uita fix la actiunea de a suda, de ce nu isi arde retina??"
Pentru cei care nu stiu, m-am cam mutat in Bucuresti (Tzu inca nu crede). Incep sa apara si neajunsuri, de genul:
- vineri dimineata am avut interviu. Calculez ca cu metroul fac 15 minute pana in victoriei, universitatii e la 2 statii de victoriei, ceea ce inseamna 15 minute minus 6, adica 9minute.... pana la metrou fac 15-20 de minute pe jos agale (ca eram lumanare de botez, trebuia sa merg agale), adica asta inseamna cam vreo 45 de minute "sa fim siguri", si apoi cine stie cat mai fac pe jos pana la adresa respectiva, deci plecam cu o ora jumate inainte, doar sa fim siguri. Am plecat la 9.30 ptr interviul de 11. Am ajuns la interviu la 10.15 si asta pentru ca nu m-am grabit pe strada de la metrou spre adresa. Am petrecut 45 de minute incantatoare descoperind toate strazile din jur. Noroc ca era cald.
- vineri dupa amiaza, intalnire de prospectare a pietiide training bucurestene. Tot pe la universitate, cam aceeasi distanta intre mine si locul cu prospectarea pietii ca si de dimineata. Zic..."hai ca nu mai plec cu o ora juma inainte, plec cu maxim o ora inainte, ca cine stie pe unde e baru ala, poate e ascuns si ala pe undeva". Am plecat la 5.30 pentru intalnirea de 6.30. Am ajuns la locul intalnirii (si, din nou, doar pentru ca am lalait-o pe strada) la ora 6.06. Fix.
- vineri dimineata a plecat sor'mea la gara. Stam noi si calculam cand ar trebui sa plece pentru trenul de 9.50. Ii zic:" mai, fata, du-te sa ajungi la gara pe la si jumate, asa ca ia porneste matale pe la 8.30"...dupa care mai gandim noi un pic si spiritul nostru de siguranta zice sa plece totusi la 8. Zis si facut. La ora 9 ma suna disperata din gara ca nu mai are ce face, ce deja e acolo si asta cu tot cu coborat mai incolo cu o statie de metrou, doar ca sa evite niste scari.
- rezulta pentru acelasi tren de ora 9.50, plec eu sambata pe la 8.30. Pe ideea ca ajung numa bine sa imi iau un sadwich de la geamu' McDonalds. La ora 9 eram in gara. `%^&#$*@&#^$%@
- dupa saptamani in sir de trezit fresh la 6 dimineata se pare ca am gasit motivul. NU ceasul desteptator ci ceaiul de "calmaresi relaxare" a spiritelor, baut cu regularitate seara, inainte de culcare. inutil sa zic ca e negru...ceaiu' :D
- am incetat sa il mai beau, sa vad si eu daca exsita vreo legatura. Nu exista, dorm ca un bebe dar tot la 6 sunt in picioare. Asa ca ceaiul negru sucks din punct de vedere al eficientei asupra centrilor nervosi ocupati cu somnu, ca si cu el si fara el tot dejaba. Dar macar e bun
- nu ma mai ratacesc in statiile de metrou. Singura pe care inca nu am dovedit-o e Dristor, dar sunt convinsa ca ma pot descurca in viata si fara sa o dovedesc.
- drumul bucuresti-constanta/tren dureaza 5 ore si un sfert. CINCI ORE SI UN SFERT PENTRU 220 KM. Acelasi drum/autocar dureaza 2 ore jumate.
Ultima expresie auzita este:"se uita ca broasca la sudura". Am ras si cu spatele, dar inca meditez profund:..."cand are timp in viata ei sa gaseasca o broasca un loc sudat sau cu potential de sudare? Iar daca se uita fix la actiunea de a suda, de ce nu isi arde retina??"
joi, 17 aprilie 2008
Ceva anisori
am facut o oarescare varsta...eh, la toti ni-i greu, dezvoltarea personala presupune si sacrificii
nu o sa ma refer aici la viata mea profesionala, ca deocamdata evolueaza in termeni necunoscuti mie si pe care nu mi i-a predat facultatea in toti cei 6 ani de carti si cursuri kilometrice.
vreau aici sa mai scriu una alta despre personal. despre evolutia sau involutia din ultimul timp.
de ce consider evolutie modul in care ma simt acum? pentru ca mi se pare ca nu mai pot fi luata de fraiera. cam tarziu sa ajung acum sa nu mai fiu luata de fraiera, si cam dur modul in care am invatat asta, dar cred ca tot raul este spre bine.
de ce mi se mai pare evolutie? ca sunt foarte sceptica. ca am ridicat un pic standardele si nu mai accept de bun tot ce mi se da sub egida "let just live the moment", chiar cand nu e necesara o astfel de egida. nu tot ce zboara se mananca, iar daca arata a crocodil nu inseamna ca e vorba de un miracol, ci doar ca ai tu ochelari de cal.
de ce mai e evolutie? ca astept un pic mai mult de la ceilalti, pentru ca stiu cat pot da eu. si nu mi se pare fair un exchange uni-directional care, din start, nu isi indeplineste denumirea de schimb.
de ce e o involutie? ca mi se pare ca nu ma mai poate surprinde nimic acum. ca ar trebui sa curga multa apa pe dunare/somes/dambovita ca sa zic ca ma lasa pe spate ceva. si nu e frumos sa nu te mai impresioneze actele de buna credinta a celor din jurul tau doar pentru ca ai avut parte de experiente in 6 luni cat altii intr-o viata
de ce e o involutie? ca sunt foarte sceptica. mi se pare ca intrebarea care ma caracterizeaza acum este:"asa, si?". si sunt oameni care nu o merita. si incerc pe cat pot sa evit sa intreb asa ceva la fiecare fraza si incerc sa depasesc starea in care ceilalti (anumiti ceilalti)trebuie incontinuu sa se autodemonstreze. nu mi se pare necesar sa se autodepasasca nimeni doar pentru a imi intra mie in gratii, dar pe de alta parte imbatatul cu apa rece nu mai este demult ocupatia mea preferata. cred ca ce trebuie sa invat e sa trag o limita. am nevoie de noi experiente in urma carora sa pot zice ca nu regret un an din viata mea doar pentru niste 3-4 luni de adunat intrebari fara raspuns si lacrimi surde.
de ce e o involutie? pentru ca sunt foarte realista. si la sensul cel mai abrutizat cu putinta pentru o varsta care nu abunda in experiente teoretice sau practice prea multe. sau nu ar trebui sa abunde. sunt dureros de realista, pentru ca de la spuse la facute e cale lunga si chiar facutele nu inseamna uneori nimic.
ce am invatat in acest an?
ca e frumos sa speri dar ca trebuie sa recunosti cand e necesar si cand nu
ca trebuie sa iesi repede dintr-un peisaj prafuit si cu iz de telenovela. nu se dau premii pentru performante in viata de zi cu zi, asa ca nu merita nimeni sa ramai acolo doar pentru un cuvant bun pe zi.
ca terbuie sa ma incred in intuitie
ca orice experienta naspa este un pas inainte, dar ca atunci cand se aduna prea multe e cazul sa step back si sa reconsideri ce faci sau ce nu faci
ca lumea e acolo unde e pentru ca vrea sa fie, nu pentru ca e constransa
ca in cazul unei decizii proaste nimeni nu are indrazneala sa revina si sa recunoasca gresala
ca nu e cazul sa recunosti sentimente cand ai clar intuitia ca nu ar trebui sa o faci
ca nu e cazul sa dai cheia nimanui.
ca cel mai mult conteaza cum te privesti in oglinda dimineata. ca esti singurul care nu te poti minti pe tine insuti daca posezi macar o farama de discernamant
ca prietenii sunt forma lui Dumnezeu de a-si cere scuze pentru vecini, ca am vecini zgomotosi, desi sunt un mosulica si o babuta. dar in putere.
nu o sa ma refer aici la viata mea profesionala, ca deocamdata evolueaza in termeni necunoscuti mie si pe care nu mi i-a predat facultatea in toti cei 6 ani de carti si cursuri kilometrice.
vreau aici sa mai scriu una alta despre personal. despre evolutia sau involutia din ultimul timp.
de ce consider evolutie modul in care ma simt acum? pentru ca mi se pare ca nu mai pot fi luata de fraiera. cam tarziu sa ajung acum sa nu mai fiu luata de fraiera, si cam dur modul in care am invatat asta, dar cred ca tot raul este spre bine.
de ce mi se mai pare evolutie? ca sunt foarte sceptica. ca am ridicat un pic standardele si nu mai accept de bun tot ce mi se da sub egida "let just live the moment", chiar cand nu e necesara o astfel de egida. nu tot ce zboara se mananca, iar daca arata a crocodil nu inseamna ca e vorba de un miracol, ci doar ca ai tu ochelari de cal.
de ce mai e evolutie? ca astept un pic mai mult de la ceilalti, pentru ca stiu cat pot da eu. si nu mi se pare fair un exchange uni-directional care, din start, nu isi indeplineste denumirea de schimb.
de ce e o involutie? ca mi se pare ca nu ma mai poate surprinde nimic acum. ca ar trebui sa curga multa apa pe dunare/somes/dambovita ca sa zic ca ma lasa pe spate ceva. si nu e frumos sa nu te mai impresioneze actele de buna credinta a celor din jurul tau doar pentru ca ai avut parte de experiente in 6 luni cat altii intr-o viata
de ce e o involutie? ca sunt foarte sceptica. mi se pare ca intrebarea care ma caracterizeaza acum este:"asa, si?". si sunt oameni care nu o merita. si incerc pe cat pot sa evit sa intreb asa ceva la fiecare fraza si incerc sa depasesc starea in care ceilalti (anumiti ceilalti)trebuie incontinuu sa se autodemonstreze. nu mi se pare necesar sa se autodepasasca nimeni doar pentru a imi intra mie in gratii, dar pe de alta parte imbatatul cu apa rece nu mai este demult ocupatia mea preferata. cred ca ce trebuie sa invat e sa trag o limita. am nevoie de noi experiente in urma carora sa pot zice ca nu regret un an din viata mea doar pentru niste 3-4 luni de adunat intrebari fara raspuns si lacrimi surde.
de ce e o involutie? pentru ca sunt foarte realista. si la sensul cel mai abrutizat cu putinta pentru o varsta care nu abunda in experiente teoretice sau practice prea multe. sau nu ar trebui sa abunde. sunt dureros de realista, pentru ca de la spuse la facute e cale lunga si chiar facutele nu inseamna uneori nimic.
ce am invatat in acest an?
ca e frumos sa speri dar ca trebuie sa recunosti cand e necesar si cand nu
ca trebuie sa iesi repede dintr-un peisaj prafuit si cu iz de telenovela. nu se dau premii pentru performante in viata de zi cu zi, asa ca nu merita nimeni sa ramai acolo doar pentru un cuvant bun pe zi.
ca terbuie sa ma incred in intuitie
ca orice experienta naspa este un pas inainte, dar ca atunci cand se aduna prea multe e cazul sa step back si sa reconsideri ce faci sau ce nu faci
ca lumea e acolo unde e pentru ca vrea sa fie, nu pentru ca e constransa
ca in cazul unei decizii proaste nimeni nu are indrazneala sa revina si sa recunoasca gresala
ca nu e cazul sa recunosti sentimente cand ai clar intuitia ca nu ar trebui sa o faci
ca nu e cazul sa dai cheia nimanui.
ca cel mai mult conteaza cum te privesti in oglinda dimineata. ca esti singurul care nu te poti minti pe tine insuti daca posezi macar o farama de discernamant
ca prietenii sunt forma lui Dumnezeu de a-si cere scuze pentru vecini, ca am vecini zgomotosi, desi sunt un mosulica si o babuta. dar in putere.
sâmbătă, 5 aprilie 2008
Bucurestii zilelor mele
pentru ca sa nu arunce lumea cu cenusa in mine cand ma vor revedea (pe ideea ca eu ar trebui sa imi pun cenusa in capul meu de rusine ca nu am mai scris de ceva vreme), iata ca revin). Ce se mai intampla cu viata mea:
Si anume:
1. Dupa cum o parte ati aflat, am casa. Sunt propritar de apartament inchiriat ( si va rog nu maraiti ca nu esti propritar daca e inchiriat; avand in vedere ca e peachy, am drept macar sa spun ca sunt propritar)
2. da, e peachy. Pe langa peachy mai e si lila. Baia e verde. Asta pe poezia lui Bacovia: "Verde crud, verde crud/mugur alb si roz si pur". Muguri am, in fata casei, de la pomii care sper eu sa imi tina umbra in casa la vara. Roz/peachy e toata casa. Alb...nu prea am unde in casa mea, nici afara, dar sper sa mai infloreasca ceva, un visin, un cires, o patlagica, sa nu dezamgim poetii din noi.
3. mi-am cumparat deja bilet de avion pentru intors in cluj. Doar pentru un weekend, va spun, sa rasufle organizatorii mei de petreceri de bun venit/ramas. Stiu ei care.
4. biletul de avion a costat 20 de lei. Dus-intors. Si nu, nu ma atarna cu o sfoara de coada avionului, ci am loc. Sper. Discutam noi pe 25 mai, cand ma intorc. Daca ma intorc.
5. sunt somera. Still. E a doua perioada din viata mea cand sunt somera. Ar terbui sa ma bucur de perioada, si prin urmare umblu mult. De obicei fara harta. Si ma ratacesc. Cu metrou cu tot, ca pe jos ma descurc. NU se descurca bucurestenii, dar eu ma descurc.
6. joi eram mandra ca in cartierul meu nu sunt nici caini comunitari nici vagabonzi. Azi am auzit un latrat. Se pare ca s-a terminat summit-ul si cei 50.000 de caini sechestrati de hingheri au fost eliberati sa haladuie in pace. Sper sa nu aud si vagabondu.
7. Experienta de bucuresti e ok pana acum. Asta ca sa sumarizez, sa nu fiu intrebata ce am vrut sa spun cu acest post. Ideea e ca nu prea am ce zice, doar spal parchet de 2-3 ori pe zi, spal mobila de 2-3 ori pe zi, si nu pentru ca ar fi murdara, ci pentru ca intre un interviu si un interviu nu prea sunt chestii de facut.
8. Cam atat.
PS: NU am net. Pe asta l-am furat. Nu ma intrebati cum, nici eu nu stiu, si sper sa nu aflu de la cel furat.
Si anume:
1. Dupa cum o parte ati aflat, am casa. Sunt propritar de apartament inchiriat ( si va rog nu maraiti ca nu esti propritar daca e inchiriat; avand in vedere ca e peachy, am drept macar sa spun ca sunt propritar)
2. da, e peachy. Pe langa peachy mai e si lila. Baia e verde. Asta pe poezia lui Bacovia: "Verde crud, verde crud/mugur alb si roz si pur". Muguri am, in fata casei, de la pomii care sper eu sa imi tina umbra in casa la vara. Roz/peachy e toata casa. Alb...nu prea am unde in casa mea, nici afara, dar sper sa mai infloreasca ceva, un visin, un cires, o patlagica, sa nu dezamgim poetii din noi.
3. mi-am cumparat deja bilet de avion pentru intors in cluj. Doar pentru un weekend, va spun, sa rasufle organizatorii mei de petreceri de bun venit/ramas. Stiu ei care.
4. biletul de avion a costat 20 de lei. Dus-intors. Si nu, nu ma atarna cu o sfoara de coada avionului, ci am loc. Sper. Discutam noi pe 25 mai, cand ma intorc. Daca ma intorc.
5. sunt somera. Still. E a doua perioada din viata mea cand sunt somera. Ar terbui sa ma bucur de perioada, si prin urmare umblu mult. De obicei fara harta. Si ma ratacesc. Cu metrou cu tot, ca pe jos ma descurc. NU se descurca bucurestenii, dar eu ma descurc.
6. joi eram mandra ca in cartierul meu nu sunt nici caini comunitari nici vagabonzi. Azi am auzit un latrat. Se pare ca s-a terminat summit-ul si cei 50.000 de caini sechestrati de hingheri au fost eliberati sa haladuie in pace. Sper sa nu aud si vagabondu.
7. Experienta de bucuresti e ok pana acum. Asta ca sa sumarizez, sa nu fiu intrebata ce am vrut sa spun cu acest post. Ideea e ca nu prea am ce zice, doar spal parchet de 2-3 ori pe zi, spal mobila de 2-3 ori pe zi, si nu pentru ca ar fi murdara, ci pentru ca intre un interviu si un interviu nu prea sunt chestii de facut.
8. Cam atat.
PS: NU am net. Pe asta l-am furat. Nu ma intrebati cum, nici eu nu stiu, si sper sa nu aflu de la cel furat.
duminică, 16 martie 2008
Primele impresii bucurestene...
Sunt de 2 zile in bucuresti. cica m-as muta aici...Cuvantul "cica" ar trebui luat in serios (tzu, alex si s isi dau ochii peste cap acum. Apropos: Tzu, imi pare rau ca nu ti-am lasat cheia de la masinuta atunci:D)
Asa...ce am remarcat, in Bucuresti fiind:
Situatia 1: trecerea de pietoni. Rosu pt pietoni. Un pustiulica cu bete chinezesti/de tobosar in mana in mijlocul trecerii de pietoni, cu joc de glezna: sa stau sau nu pe trotuar? sa nu stau, mai bine pe strada, cu ochi increduli la masina care se apropie vertiginos: truth or dare, jocul vietii. In final sare pe trotuar si rade zgomotos catre prieteni:" ce banc bun am facut, hahaha, ce tare sunt"
Situatia 2: Renault versus Audi. Audi condus de tanti. Renault condus de nene. Renault busit. Nene nervos. Ora 17.00
Situatia 3: Tractor in mijlocul bucurestiului. Ditamai tractoru' cu tot cu remorca. Pe ideea ca:"ha, gotcha, sunt tractor, am drept de tractor, traversez pe unde spune interzis la stanga, fac, evident, la stanga, si voi fraierilor puteti sta acasa, ca oricum va imbulziti ca potarnichile in spatele meu". Ora 17.05
Situatia 4: Fiat versus Matiz. Pierde Fiatul. Un far si aripa dreapta. Ora 17.10
Situatia 5: Politist pe sosea, alergand in pas vioi dupa o masina sa o opreasca. Masina nimic. Politistul inversunat grabeste pasul pana ajunge in dreptul masinii. Reuseste sa ajunga la geamul soferului unde...ghici...ciocane. Pe ideea:"alo, domnu', stati un pic, stati asa". Ora 17.12
Situatia 6: Dacia in fata. Farurile din spate incearca sa faca indecent din bec. Nu reusesc. Mai palpaie o tura. Mai pauza. Dacia semnalizeaza dreapta. Semnalizarea merge pana se hotaraste sa o lase balta alaturi de stopuri. Ora 17.16
Alt gen de situatii:
Situatia 7: trecere de nivel cu cale ferata. Mishu se pierde intre linii. Anto va inchide acum blogul meu pentru ca, nu-i asa, ma pot duce alaturi de tractor si tractorist.
Situatia 8: asta de fapt nu e o situatie, este o lauda: Mishu a carat cu brio de la Cluj la Bucuresti urmatoarele: geamantan de 3 nivele, geamantan de umar de 2 nivele, valiza mijlocie pe rotile, geanta de laptop cu tot cu laptop (doua la numar), imprimanta, saculet cu chestii (as in rucsac de-a dreptu'), geci, si noi doua.
Intrebari existentiale:
1. de ce camera de hotel are oglinda langa pat? pe toata orizontala patului...
2. de ce e strada pavata cu piatra cubica in centrul bucurestiului, artera principala, mon cher, plina de valuri si gropi ca senzatii suplimentare de: "living la vida loca". Ori doar "loca"
3. de ce cand vrei sa spui ceva constructiv, ca blonda, tot ce poti face e sa te holbezi inteligent, speri tu, si sa dea impresia ca te gandesti...Si mai ales sa fii apreciata pentru privirea inteligenta...din nou, speri tu.
Las postu' deschis. Sunt convinsa ca voi avea de ce sa scriu mai des acum.
Asa...ce am remarcat, in Bucuresti fiind:
Situatia 1: trecerea de pietoni. Rosu pt pietoni. Un pustiulica cu bete chinezesti/de tobosar in mana in mijlocul trecerii de pietoni, cu joc de glezna: sa stau sau nu pe trotuar? sa nu stau, mai bine pe strada, cu ochi increduli la masina care se apropie vertiginos: truth or dare, jocul vietii. In final sare pe trotuar si rade zgomotos catre prieteni:" ce banc bun am facut, hahaha, ce tare sunt"
Situatia 2: Renault versus Audi. Audi condus de tanti. Renault condus de nene. Renault busit. Nene nervos. Ora 17.00
Situatia 3: Tractor in mijlocul bucurestiului. Ditamai tractoru' cu tot cu remorca. Pe ideea ca:"ha, gotcha, sunt tractor, am drept de tractor, traversez pe unde spune interzis la stanga, fac, evident, la stanga, si voi fraierilor puteti sta acasa, ca oricum va imbulziti ca potarnichile in spatele meu". Ora 17.05
Situatia 4: Fiat versus Matiz. Pierde Fiatul. Un far si aripa dreapta. Ora 17.10
Situatia 5: Politist pe sosea, alergand in pas vioi dupa o masina sa o opreasca. Masina nimic. Politistul inversunat grabeste pasul pana ajunge in dreptul masinii. Reuseste sa ajunga la geamul soferului unde...ghici...ciocane. Pe ideea:"alo, domnu', stati un pic, stati asa". Ora 17.12
Situatia 6: Dacia in fata. Farurile din spate incearca sa faca indecent din bec. Nu reusesc. Mai palpaie o tura. Mai pauza. Dacia semnalizeaza dreapta. Semnalizarea merge pana se hotaraste sa o lase balta alaturi de stopuri. Ora 17.16
Alt gen de situatii:
Situatia 7: trecere de nivel cu cale ferata. Mishu se pierde intre linii. Anto va inchide acum blogul meu pentru ca, nu-i asa, ma pot duce alaturi de tractor si tractorist.
Situatia 8: asta de fapt nu e o situatie, este o lauda: Mishu a carat cu brio de la Cluj la Bucuresti urmatoarele: geamantan de 3 nivele, geamantan de umar de 2 nivele, valiza mijlocie pe rotile, geanta de laptop cu tot cu laptop (doua la numar), imprimanta, saculet cu chestii (as in rucsac de-a dreptu'), geci, si noi doua.
Intrebari existentiale:
1. de ce camera de hotel are oglinda langa pat? pe toata orizontala patului...
2. de ce e strada pavata cu piatra cubica in centrul bucurestiului, artera principala, mon cher, plina de valuri si gropi ca senzatii suplimentare de: "living la vida loca". Ori doar "loca"
3. de ce cand vrei sa spui ceva constructiv, ca blonda, tot ce poti face e sa te holbezi inteligent, speri tu, si sa dea impresia ca te gandesti...Si mai ales sa fii apreciata pentru privirea inteligenta...din nou, speri tu.
Las postu' deschis. Sunt convinsa ca voi avea de ce sa scriu mai des acum.
vineri, 14 martie 2008
Despre dorinte, feelinguri, pariuri
The day that you stop running is the day that you arrive. Stop chasing shadows, just enjoy the ride.
MI-am pus azi mai multe intrebari. Legate de viata in general, de sentimente, de ceea ce este important pentru mine. Punct. Suna egoist, dar chiar vreau ce e important pentru mine.
Vreau sa fac sa mearga ce am inceput acum.
Vreau sa nu pierd relatiile create pana acum.
Vreau sa am incredere ca totul va fi bine.
Chiar daca binele nu inseamna neaparat ce vreau eu…
Vreau sa nu mai regret.
Vreau sa scap de sentimentul ca pierd ceva acum. Agustin avea o vorba: lucrurile bune se termina intotdeauan pentru a face loc altora mai bune. Vreau sa incep sa cred asta.
Vreau sa spun la timp cand iubesc.
Vreau sa nu mai spun “te iubesc” celor care nu o merita.
Vreau sa incep sa spun NU.
Vreau sa incep sa spun DE AICI INCEPE VIATA MEA. FAC CE CRED EU CA E MAI BINE.
MI s-a spus ca sunt pesimista. Ca prezic chestii. Ca am o gura aurita (este expresia mea, desi a celor care mi-o zic e mai plina de “savoare”:D). Ca feelingurile imi cam sunt “validate” . Vreau un feeling de:”totul e ok si acolo unde trebuie sa fie. “ Se poate sa iti lucrezi la feelinguri?
Tot legat de feelinguri, am pus un pariu. Pe o masina. Nu de spalat sau de tocat, ci o masina pe 4 roti, as in un vehicul de miscare, motorizat, de preferinta cu 5 usi, inclusive portbagaju. Drept e, pariul se intinde pana la 40 de ani. Astea fiind zise, declar aici ca voi castiga o masina la 40 de ani. Mai bine mai tarziu decat niciodata, desi as prefera sa pierd acest pariu:D.
Tot legat de feelinguri, am simtit azi venind in Bucuresti ca trebuie sa fac tot ce trebuie pentru a ma intoarce in Cluj. Ca acolo e totusi casa mea, buna rea cum e. Bun inceput as zice:D
Tot legat de feelinguri…azi ma simt pierduta. Sper sa fie primul pas in a ma regasi.
MI-am pus azi mai multe intrebari. Legate de viata in general, de sentimente, de ceea ce este important pentru mine. Punct. Suna egoist, dar chiar vreau ce e important pentru mine.
Vreau sa fac sa mearga ce am inceput acum.
Vreau sa nu pierd relatiile create pana acum.
Vreau sa am incredere ca totul va fi bine.
Chiar daca binele nu inseamna neaparat ce vreau eu…
Vreau sa nu mai regret.
Vreau sa scap de sentimentul ca pierd ceva acum. Agustin avea o vorba: lucrurile bune se termina intotdeauan pentru a face loc altora mai bune. Vreau sa incep sa cred asta.
Vreau sa spun la timp cand iubesc.
Vreau sa nu mai spun “te iubesc” celor care nu o merita.
Vreau sa incep sa spun NU.
Vreau sa incep sa spun DE AICI INCEPE VIATA MEA. FAC CE CRED EU CA E MAI BINE.
MI s-a spus ca sunt pesimista. Ca prezic chestii. Ca am o gura aurita (este expresia mea, desi a celor care mi-o zic e mai plina de “savoare”:D). Ca feelingurile imi cam sunt “validate” . Vreau un feeling de:”totul e ok si acolo unde trebuie sa fie. “ Se poate sa iti lucrezi la feelinguri?
Tot legat de feelinguri, am pus un pariu. Pe o masina. Nu de spalat sau de tocat, ci o masina pe 4 roti, as in un vehicul de miscare, motorizat, de preferinta cu 5 usi, inclusive portbagaju. Drept e, pariul se intinde pana la 40 de ani. Astea fiind zise, declar aici ca voi castiga o masina la 40 de ani. Mai bine mai tarziu decat niciodata, desi as prefera sa pierd acest pariu:D.
Tot legat de feelinguri, am simtit azi venind in Bucuresti ca trebuie sa fac tot ce trebuie pentru a ma intoarce in Cluj. Ca acolo e totusi casa mea, buna rea cum e. Bun inceput as zice:D
Tot legat de feelinguri…azi ma simt pierduta. Sper sa fie primul pas in a ma regasi.
miercuri, 12 martie 2008
Regrete...
De-a lungul vietii avem de-a face cu alegeri si alegeri. Ca stim ce vrem sau ca nu, alegem. Alegem sa traversam strada, parcul, viata sau sa ramanem pe aceeasi parte. Alegem sa ne ridicam din pat dimineata sau sa dormim pana tarziu. Alegem sa citim o carte, sa ne uitam la TV sau sa nu raspundem la telefon. Pe parcurs devin automatisme, dar tot alegeri sunt, cel putin din punctul meu de vedere. Sau ar trebui sa fie cunoscute sub notiunea de alegere, pentru ca asa ai impresia de mult mai mult control asupra vietii tale si asupra deciziilor tale.
Ulterior alegerii se intampla insa chestii care te fac sa te uiti in urma cu un gust amar sau cu o lacrima in coltul ochiului. In functie de cat te lasi de coplesit poti invata din asta si merge mai departe sau poti sa te afunzi in feeling sorrow about yourself. Iar daca ai ales, cred ca ce conteaza ulterior e sa incerci sa te simti bine cu asta. Chiar daca nu e alegerea care iti convine, fii sigur ca se intampla ca sa ai ce invata pentru mai departe.
La sfarsitul vietii insa mai tragi uneori cate o linie si te intrebi daca ai fi putut face altceva. Poate ca nu, poate daca ai lua-o de la capat ai face tot la fel, dar mai devreme. Eu acum, la sfarsitul unei perioade lungi in Cluj, ma intreb ce as fi putut face altfel sau ce alegeri majore am facut.
Am ales sa dau la Cluj la facultate in loc de Bucuresti - nu regret;
Am ales sa dau la Medicina in loc de Comunicare si Relatii Publice - regret, dar incerc sa fac ceva in legatura cu asta;
Am ales sa intru in OSS si sa mananc voluntariat pe paine - nu regret;
Am ales sa plec in Franta in voluntariat in 2003 - nu regret, acolo i-am cunoscut pe G si A;
Am ales sa nu ii zic lui A ce simt cand aveam ocazia - regret, dar am avut ocazia mai tardiva sa o fac, cand din nou am ales intre a pleca la Budapesta si a ma vedea cu el sau a-mi cumpara carti ce erau musai pentru scoala. Am ales Budapesta.
Am ales sa nu ma casatoresc cu G - nu regret;
Am ales sa continui relatia cu T cand voiam sa ies din ea - nu regret, desi usor nu a fost. All in all a fost un test pentru propriile-mi limite si conteaza imens pentru cunoasterea proprie;
Am ales sa lucrez la SC cand am terminat facultatea, desi nu avea nici in clin nici in maneca cu medicina - nu regret. Am avut astfel ocazia sa fac cursul de trainer, sa cunosc o gasca de nebuni (Sh, Tzu and company) si sa vad ca tot cu oamenii vreau sa lucrez, dar sa vorbesc nu doar sa ii chinui pe scaunul stomatologic.
Am ales sa continui relatia cu G (alt G de data asta), cand voiam sa ies din ea - nu regret, am cunoscut oameni minunati asa, pe care nu i-as fi intalnit in alte circumstante sau daca i-as fi intalnit nu as fi reusit sa ajung la gradul de relationare care exista acum.
Am ales sa continui relatia cu G (acelasi G din paragraful de mai sus), cand voiam sa ies din ea - regret dintr-un singur motiv: de data asta am spus ce simteam.
Am ales sa am o M - regret ca s-a terminat prea devreme. Mult prea devreme. NU regret, pentru ca acum stiu intr-adevar ca vreau asta.
Am ales sa plec din Cluj. Acum nu mai regret.
Ulterior alegerii se intampla insa chestii care te fac sa te uiti in urma cu un gust amar sau cu o lacrima in coltul ochiului. In functie de cat te lasi de coplesit poti invata din asta si merge mai departe sau poti sa te afunzi in feeling sorrow about yourself. Iar daca ai ales, cred ca ce conteaza ulterior e sa incerci sa te simti bine cu asta. Chiar daca nu e alegerea care iti convine, fii sigur ca se intampla ca sa ai ce invata pentru mai departe.
La sfarsitul vietii insa mai tragi uneori cate o linie si te intrebi daca ai fi putut face altceva. Poate ca nu, poate daca ai lua-o de la capat ai face tot la fel, dar mai devreme. Eu acum, la sfarsitul unei perioade lungi in Cluj, ma intreb ce as fi putut face altfel sau ce alegeri majore am facut.
Am ales sa dau la Cluj la facultate in loc de Bucuresti - nu regret;
Am ales sa dau la Medicina in loc de Comunicare si Relatii Publice - regret, dar incerc sa fac ceva in legatura cu asta;
Am ales sa intru in OSS si sa mananc voluntariat pe paine - nu regret;
Am ales sa plec in Franta in voluntariat in 2003 - nu regret, acolo i-am cunoscut pe G si A;
Am ales sa nu ii zic lui A ce simt cand aveam ocazia - regret, dar am avut ocazia mai tardiva sa o fac, cand din nou am ales intre a pleca la Budapesta si a ma vedea cu el sau a-mi cumpara carti ce erau musai pentru scoala. Am ales Budapesta.
Am ales sa nu ma casatoresc cu G - nu regret;
Am ales sa continui relatia cu T cand voiam sa ies din ea - nu regret, desi usor nu a fost. All in all a fost un test pentru propriile-mi limite si conteaza imens pentru cunoasterea proprie;
Am ales sa lucrez la SC cand am terminat facultatea, desi nu avea nici in clin nici in maneca cu medicina - nu regret. Am avut astfel ocazia sa fac cursul de trainer, sa cunosc o gasca de nebuni (Sh, Tzu and company) si sa vad ca tot cu oamenii vreau sa lucrez, dar sa vorbesc nu doar sa ii chinui pe scaunul stomatologic.
Am ales sa continui relatia cu G (alt G de data asta), cand voiam sa ies din ea - nu regret, am cunoscut oameni minunati asa, pe care nu i-as fi intalnit in alte circumstante sau daca i-as fi intalnit nu as fi reusit sa ajung la gradul de relationare care exista acum.
Am ales sa continui relatia cu G (acelasi G din paragraful de mai sus), cand voiam sa ies din ea - regret dintr-un singur motiv: de data asta am spus ce simteam.
Am ales sa am o M - regret ca s-a terminat prea devreme. Mult prea devreme. NU regret, pentru ca acum stiu intr-adevar ca vreau asta.
Am ales sa plec din Cluj. Acum nu mai regret.
luni, 3 martie 2008
Pentru voi:)
Totul a inceput in mai 2007. Am tras de stefan sa ma ajute sa organizez prima sesiune de traininguri/team-buildinguri/etc pentru voluntarii mei de atunci. A venit Stefan cu o armata de oameni: Rada, Dalia, Paul M, Ghizi, el si Adi.
Ce a urmat e de poveste: a fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi fost nu s-ar mai fi povestit. A fost odata o gasca de oameni. O gasca de prieteni. O mana de micii cutezatori, micii Jean-Jacques Cousteau, si uneori micii kamikaze. O mana de "antreprenori" (zic ei), dar de fapt o mana de intreprinzatori (zic eu)...ar trebui sa existe cod CAEN pentru ceea ce fac ei. Si anume, codul 100
100 - activitati in domeniul prieteniei si "being there for you"
1001 - activitati recreative: a se vedea Racatau, Delta, Braila, Nunta Cami si Tzutzu, cabane si cabanute din diferite weekenduri;
1002 - activitati de sustinere in momente grele;
1003 - activitati de reinceput de viata, atunci cand crezi ca totul se prabuseste in jurul tau;
1004 - activitati ce tin de ironia sortii (inca sunt convinsa ca mai exista astfel de exemplificari si ca intrebarea:"ce poate fi mai rau de atat???" nu trebuie nicicand pusa)
1005 - activitati de luat ramas bun in momentul in care Roxi pleaca acasa, in Braila; a se vedea: Scarisoara, 1-2 martie 2008;
1006 - activitati de promisiune ca vom incerca cu totii sa mentinem relatiile si ca in 2-3 ani voi reveni in Cluj (miliardara).
Pentru toate astea si pentru ceea ce va veni, atasez aici si imagini mai reprezentative din decursul codului CAEN mai sus exemplificat.
In ordine alfabetica, tin sa multumesc(ca la Oscar)lui: Anto, Cami, Dalia, Rada, Alex, Ghizi, Stefan, Tzutzu, Vlad M.
Contrar povestilor nemuritoare, eu n-am sa inchei:"Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa." Inca lucrez la final.
Ce a urmat e de poveste: a fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi fost nu s-ar mai fi povestit. A fost odata o gasca de oameni. O gasca de prieteni. O mana de micii cutezatori, micii Jean-Jacques Cousteau, si uneori micii kamikaze. O mana de "antreprenori" (zic ei), dar de fapt o mana de intreprinzatori (zic eu)...ar trebui sa existe cod CAEN pentru ceea ce fac ei. Si anume, codul 100
100 - activitati in domeniul prieteniei si "being there for you"
1001 - activitati recreative: a se vedea Racatau, Delta, Braila, Nunta Cami si Tzutzu, cabane si cabanute din diferite weekenduri;
1002 - activitati de sustinere in momente grele;
1003 - activitati de reinceput de viata, atunci cand crezi ca totul se prabuseste in jurul tau;
1004 - activitati ce tin de ironia sortii (inca sunt convinsa ca mai exista astfel de exemplificari si ca intrebarea:"ce poate fi mai rau de atat???" nu trebuie nicicand pusa)
1005 - activitati de luat ramas bun in momentul in care Roxi pleaca acasa, in Braila; a se vedea: Scarisoara, 1-2 martie 2008;
1006 - activitati de promisiune ca vom incerca cu totii sa mentinem relatiile si ca in 2-3 ani voi reveni in Cluj (miliardara).
Pentru toate astea si pentru ceea ce va veni, atasez aici si imagini mai reprezentative din decursul codului CAEN mai sus exemplificat.
In ordine alfabetica, tin sa multumesc(ca la Oscar)lui: Anto, Cami, Dalia, Rada, Alex, Ghizi, Stefan, Tzutzu, Vlad M.
Contrar povestilor nemuritoare, eu n-am sa inchei:"Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa." Inca lucrez la final.
sâmbătă, 2 februarie 2008
Depeche Mode
Pentru mine intotdeaua va fi acolo sus, in top, mereu langa mine, mereu cu mine, niciodata dezamagita, niciodata plictisita.
Azi e Policy of Truth, pentru ca:
You had something to hide
Should have hidden it, shouldnt you
Now youre not satisfied
With what youre being put through
Its just time to pay the price
For not listening to advice
Its too late to change events
Its time to face the consequence
For delivering the proof
In the policy of truth
Pentru mine Depeche Mode va fi intotdeauna acea revelatie zilnica, acel moment salvator, acea sclipire de geniu, acea frunte ridicata din pamant.
vineri, 25 ianuarie 2008
Cum sa devii bucurestean
Urmatorul articol nu se doreste un atac la adresa bucurestenilor, am multi prieteni acolo cu care imi doresc sa raman incontinuare in relatii bune, ci este pur si simplu o constatare. Eu ma regasesc in situatia de pieton, pe care o veti regasi la final, dar am stat de multe ori pe scaunul mortului (care isi dezvaluie sensul in traficul bucurestean).
Masina
Daca ai masina, trebuie sa inveti sa o conduci ca un bucurestean. In momentul in care te urci la volan, trebuie sa uiti tot ce ai invatat la scoala de soferi (daca ai facut-o). Numai fraierii conduc ca la carte.
In practica, regulile se modifica dupa cum urmeaza:
Oprirea si stationarea
Poti sa opresti unde vrei si sa stationezi cit vrei, cu conditia sa:
a) nu fie vreun politist prin apropriere
b) sa pui luminile de avarie, daca ai chef. Daca nu ai chef, se tine cont numai de punctul anterior.
Atunci cind vrei sa stationezi in dreptul statiilor mijloacelor de transport in comun, pui masina pe trotuar, chiar in statie, in asa fel incit sa nu incomodezi respectivele mijloace de transport ci numai pe calatorii care le asteapta.
Parcarea se executa tinind cont de urmatoarele reguli:
1) Daca exista o parcare fara plata cu locuri libere chiar in fata locului in care vrei sa ajungi, parcheaza acolo. Daca nu, aplica punctul 2.
2) Daca exista o parcare *cu plata* si cu locuri libere chiar in fata locului unde vrei sa intri, ignor-o si aplica punctul 3.
3) Daca nu exista o parcare sau in cazul de la punctul 2, parcheaza masina pe trotuar. Parcarea pe trotuar fa-o in asa fel incit sa se ocupe toata latimea trotuarului si pietonii sa fie nevoiti sa coboare pe partea carosabila sau sa se subtieze ca foaia de hirtie, intre masina si zid.
In caz ca dintr-un motiv sau altul, nu poti sa parchezi pe trotuar aplica punctul 4.
4) Daca exista un loc de parcare linga trotuar - paralel cu bordura, opreste, stationeaza si/sau parcheaza cit mai departe de bordura, daca se poate, perpendicular pe axul bordurii, in asa fel incit masinile care circula pe partea carosabila sa aiba prilejul sa iti ocoloeasca masina intrind pe contrasens. Este de preferat sa parchezi cit mai aproape de coltul strazii. In cazul in care nu mai e loc linga bordura, aplica punctul 5
5) Parcheaza in paralel cu masinile deja parcate linga bordura.
6) In cazul in care nu te afli in nici una din descrise anterior, parcheaza in fata intrarii intr-un garaj, linga un stilp cu oprirea interzisa sau oriunde altundeva. Dupa ce parchezi, trage frina de mina si pune alarma.
Regleaza-ti alarma in asa fel incit sa urle la trecerea oricarui pieton pe linga masina. Sirena va trebui sa sune nu mai putin de 15 minute.Efectul este mai distractiv daca te afli intr-o zona rezidentiala mai linistita.
Prioritatea
1. In Bucuresti exista urmatoarele tipuri de prioritate:
a) prioritatea de dreapta (optionala) - se aplica numai in cazul in care tu esti cel care vine din dreapta
b) prioritate de tramvai
c) prioritate de camion
d) prioritate de taxi
e) prioritate de smecher. Prioritatea de smecher se obtine prin unul din procedeele "ia-i fata", "baga-te cu tupeu", "taie-i calea" si "ia mai da-l dracu', ca n-o sa stau aici toata ziua". Pietonii NU au prioritate niciodata. Daca in timp ce conduci vezi o femeie ca trece strada prin fata ta, scoate capul pe geam si urla: "faaaaaaa, asta calca, nu f***!". Tipa isi va da seama de greseala si iti va multumi ca ai facut-o atenta iar colegii tai de drum vor crede ca esti spiritual si amuzant.
Pe drumurile publice
Daca vrei sa fii un bucurestean veritabil trebuie sa tii cont de urmatoarele recomandari privind circulatia pe drumurile publice:
- Semnificatia culorilor semaforului: verde - treci fara probleme, galben: repede ca se pune rosu, rosu: repede, ca e ultima sansa pina sa le dea drumul celorlalti.
- Daca este coada la stop si un sir lung de masini, iti recomanda tehnica "sirului shuntat". In acest scop, mergi pe contrasens pe toata lungimea cozii de masini, pina ajungi la stop si apoi in virtutea prioritatii de smecher (vezi si punctul anterior) reintri in coloana, pe pole position.
- Daca te afli pe pole position la stop, in secunda in care apare culoarea verde, trebuie sa apesi pe claxon, cit mai lung si mai insistent, pentru a-l zori pe mocaitul din fata. Un claxon viguros este expresia unei personalitati puternice deci, nu ezita!.
- Daca esti prima masina de la stop si cineva te claxoneaza imediat cum se pune verde, opreste motorul, ia-ti bita de baseball (obligatorie, se tine sub scaun), da-te jos din masina, du-te la cel care te-a claxonat si sparge-i fata.
- Pe timp de noapte circula obligatoriu cu faza lunga. Poti folosi faza lunga si ziua, atunci cind mergi cu viteza.
- Daca circuli noaptea si o masina vine din fata cu faza lunga, baga-i si tu faza lunga in fata, de citeva ori, intermitent. Farurile cu halogen dau efecte atat distractive cat si psihedelice.
- Viteza maxima pe drumurile publice este data de o relatie direct proportionala cu urmatorii factori: muschii tai (Mt), marca masinii (Mm), patratul locului prin care circuli (L, cu atat mai mare cu cat mergi prin comune), puterea masinii pe care o conduci (P) si numarul de masini (Nm) aflate in trafic v=Mt*Mm*L^2*P*Nm, pentru prietenii nostri fizicieni).
Daca inaintea ta se afla cineva cu o masina care merge mai incet claxoneaza-l si baga-i faza lunga in ochi: sa se duca dracului acasa daca nu are masina si merge ca mortu'. Folositi claxonul cit mai mult, mai nervos si in mai multe tonalitati. Injura cu sete. Arata-i degetul mijlociu. Intai mana stanga, apoi ambele - in Bucuresti se poate conduce tinand volanul cu genunchii.
- Daca nu stii sa injuri, nu esti sofer. Daca nu stii sa injuri 20 de minute in sir fara sa te repeti, nu esti sofer bucurestean.
- Cind ploua, va puteti face ziua mai vesela trecind in viteza cu masina prin baltoace in asa fel incit sa improscati cit mai multi pietoni, sau unul dar bine. Daca improscati pietoni aflati in travesare regulamentara pe zebra, obtineti un bonus de stil.
- Dupa ce goliti sticla de suc, aruncati-o pe fereastra pentru ca ocupa prea mult loc in masina. Acelasi lucru este valabil si pentru mucurile de tigari, PET-uri sau sticlele de Gambrinus.
Alte sfaturi pentru conducatorii auto
Daca aveti masina noua, straina, trebuie sa asculati muzica romaneasca dind boxele la maxim si deschizind ferestrele masinii, in asa fel incit, pe de o parte sa poata asculta si ceilalti CD-ul dvs. cu Adrian Copiulul Minune si Blondy, iar pe de alta parte sa va puteti da mare.
Daca masina este romaneasca, decorati-o pe dinauntru cu mileuri, franjuri, fanioane de fotbal, carnetele cu coperti cu femei etc. Un CD atirnat de oglinda retrovizoare este culmea rafinamentului. Daca nu va permiteti CD-uri, o pereche de zaruri mari da la fel de bine.
Sfaturi pentru pietoni (eu)
- Cind mergi pe strada ignora toate cosurile de gunoi. E treaba primariei sa mature pe jos, si cum aia tot stau degeaba, nu e cazul sa iti faci probleme sa arunci pe jos tigara, sticla goala de cola, inghetata, sau macar biletul de autobuz (daca esti atat de fraier incat sa-ti cumperi).
- Ia-ti un pumn de seminte (bucurestenii adora semintele) si maninca-le pe strada sau in parc. Scuipatul cojilor este o arta. O coaja de saminta poate fi scuipata alene, in sictir, sau cu putere, dinamic. Poti sa iti cooptezi prietenii si sa faceti concursuri si campionate de scuipat coji de seminte: proba de departare, de precizie, de risc (scuipat coji de seminte pe altii) etc.
- Daca nu ai seminte (se mai intimpla), poti sa scuipi pur si simplu. Nu uita sa horcaiesti inainte.
- Atunci cind iti scoti ciinele la plimbare, convinge-l sa faca pipilica pe usa vecinului si cacalica in fata ferestrei lui, pe trotuar. Daca stai intr-un cartier cu blocuri, convinge-l sa faca pe masina celui de deasupra, care te-a inundat asta vara.
- Daca mergi si vezi in fata ta o masina parcata pe trotuar (vezi situatia de la Parcare, punctul 3) treci printre ea si zid si plimba-ti cheia pe toata lungimea ei. Daca vrei doar sa il atentionez politicos pe proprietar, rupe-i, sau macar strimba-i oglinda de pe partea ta.
- Strada se traverseaza oricum si oriunde, totul e sa tii ochii inchisi.
- Pe drumurile publice tu ai intotdeauna prioritate, ca aia cu masina ajung oricum mai repede unde au nevoie.
- Daca esti femeie poti face un gest de curtoazie atunci cind treci strada
prin mijlocul traficului si sa schitezi alergatul. In acest scop, fa citiva pasi saltareti in directia de mers.
- Daca esti licean, unul dintre cele mai amuzante sporturi este mersul in grup cu prietenii pe strada. Puteti practica astfel sporturi ca: rasturnatul cosurilor de gunoi, degajatul burlanelor, fluieratul dupa femei si
caftitul fraierilor. Pentru o definitie a notiunii de fraier consulta versurile trupelor de Hip-Hop.
Masina
Daca ai masina, trebuie sa inveti sa o conduci ca un bucurestean. In momentul in care te urci la volan, trebuie sa uiti tot ce ai invatat la scoala de soferi (daca ai facut-o). Numai fraierii conduc ca la carte.
In practica, regulile se modifica dupa cum urmeaza:
Oprirea si stationarea
Poti sa opresti unde vrei si sa stationezi cit vrei, cu conditia sa:
a) nu fie vreun politist prin apropriere
b) sa pui luminile de avarie, daca ai chef. Daca nu ai chef, se tine cont numai de punctul anterior.
Atunci cind vrei sa stationezi in dreptul statiilor mijloacelor de transport in comun, pui masina pe trotuar, chiar in statie, in asa fel incit sa nu incomodezi respectivele mijloace de transport ci numai pe calatorii care le asteapta.
Parcarea se executa tinind cont de urmatoarele reguli:
1) Daca exista o parcare fara plata cu locuri libere chiar in fata locului in care vrei sa ajungi, parcheaza acolo. Daca nu, aplica punctul 2.
2) Daca exista o parcare *cu plata* si cu locuri libere chiar in fata locului unde vrei sa intri, ignor-o si aplica punctul 3.
3) Daca nu exista o parcare sau in cazul de la punctul 2, parcheaza masina pe trotuar. Parcarea pe trotuar fa-o in asa fel incit sa se ocupe toata latimea trotuarului si pietonii sa fie nevoiti sa coboare pe partea carosabila sau sa se subtieze ca foaia de hirtie, intre masina si zid.
In caz ca dintr-un motiv sau altul, nu poti sa parchezi pe trotuar aplica punctul 4.
4) Daca exista un loc de parcare linga trotuar - paralel cu bordura, opreste, stationeaza si/sau parcheaza cit mai departe de bordura, daca se poate, perpendicular pe axul bordurii, in asa fel incit masinile care circula pe partea carosabila sa aiba prilejul sa iti ocoloeasca masina intrind pe contrasens. Este de preferat sa parchezi cit mai aproape de coltul strazii. In cazul in care nu mai e loc linga bordura, aplica punctul 5
5) Parcheaza in paralel cu masinile deja parcate linga bordura.
6) In cazul in care nu te afli in nici una din descrise anterior, parcheaza in fata intrarii intr-un garaj, linga un stilp cu oprirea interzisa sau oriunde altundeva. Dupa ce parchezi, trage frina de mina si pune alarma.
Regleaza-ti alarma in asa fel incit sa urle la trecerea oricarui pieton pe linga masina. Sirena va trebui sa sune nu mai putin de 15 minute.Efectul este mai distractiv daca te afli intr-o zona rezidentiala mai linistita.
Prioritatea
1. In Bucuresti exista urmatoarele tipuri de prioritate:
a) prioritatea de dreapta (optionala) - se aplica numai in cazul in care tu esti cel care vine din dreapta
b) prioritate de tramvai
c) prioritate de camion
d) prioritate de taxi
e) prioritate de smecher. Prioritatea de smecher se obtine prin unul din procedeele "ia-i fata", "baga-te cu tupeu", "taie-i calea" si "ia mai da-l dracu', ca n-o sa stau aici toata ziua". Pietonii NU au prioritate niciodata. Daca in timp ce conduci vezi o femeie ca trece strada prin fata ta, scoate capul pe geam si urla: "faaaaaaa, asta calca, nu f***!". Tipa isi va da seama de greseala si iti va multumi ca ai facut-o atenta iar colegii tai de drum vor crede ca esti spiritual si amuzant.
Pe drumurile publice
Daca vrei sa fii un bucurestean veritabil trebuie sa tii cont de urmatoarele recomandari privind circulatia pe drumurile publice:
- Semnificatia culorilor semaforului: verde - treci fara probleme, galben: repede ca se pune rosu, rosu: repede, ca e ultima sansa pina sa le dea drumul celorlalti.
- Daca este coada la stop si un sir lung de masini, iti recomanda tehnica "sirului shuntat". In acest scop, mergi pe contrasens pe toata lungimea cozii de masini, pina ajungi la stop si apoi in virtutea prioritatii de smecher (vezi si punctul anterior) reintri in coloana, pe pole position.
- Daca te afli pe pole position la stop, in secunda in care apare culoarea verde, trebuie sa apesi pe claxon, cit mai lung si mai insistent, pentru a-l zori pe mocaitul din fata. Un claxon viguros este expresia unei personalitati puternice deci, nu ezita!.
- Daca esti prima masina de la stop si cineva te claxoneaza imediat cum se pune verde, opreste motorul, ia-ti bita de baseball (obligatorie, se tine sub scaun), da-te jos din masina, du-te la cel care te-a claxonat si sparge-i fata.
- Pe timp de noapte circula obligatoriu cu faza lunga. Poti folosi faza lunga si ziua, atunci cind mergi cu viteza.
- Daca circuli noaptea si o masina vine din fata cu faza lunga, baga-i si tu faza lunga in fata, de citeva ori, intermitent. Farurile cu halogen dau efecte atat distractive cat si psihedelice.
- Viteza maxima pe drumurile publice este data de o relatie direct proportionala cu urmatorii factori: muschii tai (Mt), marca masinii (Mm), patratul locului prin care circuli (L, cu atat mai mare cu cat mergi prin comune), puterea masinii pe care o conduci (P) si numarul de masini (Nm) aflate in trafic v=Mt*Mm*L^2*P*Nm, pentru prietenii nostri fizicieni).
Daca inaintea ta se afla cineva cu o masina care merge mai incet claxoneaza-l si baga-i faza lunga in ochi: sa se duca dracului acasa daca nu are masina si merge ca mortu'. Folositi claxonul cit mai mult, mai nervos si in mai multe tonalitati. Injura cu sete. Arata-i degetul mijlociu. Intai mana stanga, apoi ambele - in Bucuresti se poate conduce tinand volanul cu genunchii.
- Daca nu stii sa injuri, nu esti sofer. Daca nu stii sa injuri 20 de minute in sir fara sa te repeti, nu esti sofer bucurestean.
- Cind ploua, va puteti face ziua mai vesela trecind in viteza cu masina prin baltoace in asa fel incit sa improscati cit mai multi pietoni, sau unul dar bine. Daca improscati pietoni aflati in travesare regulamentara pe zebra, obtineti un bonus de stil.
- Dupa ce goliti sticla de suc, aruncati-o pe fereastra pentru ca ocupa prea mult loc in masina. Acelasi lucru este valabil si pentru mucurile de tigari, PET-uri sau sticlele de Gambrinus.
Alte sfaturi pentru conducatorii auto
Daca aveti masina noua, straina, trebuie sa asculati muzica romaneasca dind boxele la maxim si deschizind ferestrele masinii, in asa fel incit, pe de o parte sa poata asculta si ceilalti CD-ul dvs. cu Adrian Copiulul Minune si Blondy, iar pe de alta parte sa va puteti da mare.
Daca masina este romaneasca, decorati-o pe dinauntru cu mileuri, franjuri, fanioane de fotbal, carnetele cu coperti cu femei etc. Un CD atirnat de oglinda retrovizoare este culmea rafinamentului. Daca nu va permiteti CD-uri, o pereche de zaruri mari da la fel de bine.
Sfaturi pentru pietoni (eu)
- Cind mergi pe strada ignora toate cosurile de gunoi. E treaba primariei sa mature pe jos, si cum aia tot stau degeaba, nu e cazul sa iti faci probleme sa arunci pe jos tigara, sticla goala de cola, inghetata, sau macar biletul de autobuz (daca esti atat de fraier incat sa-ti cumperi).
- Ia-ti un pumn de seminte (bucurestenii adora semintele) si maninca-le pe strada sau in parc. Scuipatul cojilor este o arta. O coaja de saminta poate fi scuipata alene, in sictir, sau cu putere, dinamic. Poti sa iti cooptezi prietenii si sa faceti concursuri si campionate de scuipat coji de seminte: proba de departare, de precizie, de risc (scuipat coji de seminte pe altii) etc.
- Daca nu ai seminte (se mai intimpla), poti sa scuipi pur si simplu. Nu uita sa horcaiesti inainte.
- Atunci cind iti scoti ciinele la plimbare, convinge-l sa faca pipilica pe usa vecinului si cacalica in fata ferestrei lui, pe trotuar. Daca stai intr-un cartier cu blocuri, convinge-l sa faca pe masina celui de deasupra, care te-a inundat asta vara.
- Daca mergi si vezi in fata ta o masina parcata pe trotuar (vezi situatia de la Parcare, punctul 3) treci printre ea si zid si plimba-ti cheia pe toata lungimea ei. Daca vrei doar sa il atentionez politicos pe proprietar, rupe-i, sau macar strimba-i oglinda de pe partea ta.
- Strada se traverseaza oricum si oriunde, totul e sa tii ochii inchisi.
- Pe drumurile publice tu ai intotdeauna prioritate, ca aia cu masina ajung oricum mai repede unde au nevoie.
- Daca esti femeie poti face un gest de curtoazie atunci cind treci strada
prin mijlocul traficului si sa schitezi alergatul. In acest scop, fa citiva pasi saltareti in directia de mers.
- Daca esti licean, unul dintre cele mai amuzante sporturi este mersul in grup cu prietenii pe strada. Puteti practica astfel sporturi ca: rasturnatul cosurilor de gunoi, degajatul burlanelor, fluieratul dupa femei si
caftitul fraierilor. Pentru o definitie a notiunii de fraier consulta versurile trupelor de Hip-Hop.
vineri, 18 ianuarie 2008
Eu, berbec
Dupa o pauza mai lunga, revin cu un post mai comic, poate poate mai reusesc sa destind atmosfera plina de decizii din jurul meu.
Deci, doamnelor si domnilor, Eu, conform rautatilor de oameni care scriu zodiace adevarate:D. Ce e scris cu italic e comentariul meu, evident.
Berbecul (21 martie – 19 aprilie)
Simbol: Berbecul. Ala din Evul Mediu cu care se daramau portile castelelor. Baga bine in cap chestia asta. Capos.
Eu: cand mi-am inceput cariera de patinatoare pe gheata precum si datatoare cu sania am luat, literalment,e toate gardurile in drum. In sensul ca pe frunte am avut cu saptamanile urmele acelui tip de gard in forma de romb.
Element: Focul. Daca nu suporti caldura, nu te apropia.
Eu: hmmm...ce sa zic aici mai mult decat ca ma consum interior mai mult decat oricine am intalnit pana acum? Si daca, si parca, si cand si cum si de ce, mai ales DE CEEEEE???
Carte preferata: „Jurnalul Intelepciunii Sinelui“, carte publicata de el
Eu: Corect:D. Chiar cred ca am descoperit calea prin care putem fi fericiti pana la adanci batraneti, fara intrebari suplimentare, numai ca nu am reusit nici sa o concretizez nici sa ma tin de ea. Nici macar sa o verbalizez. Dar cred cu tarie ca am descoperit-o
Erou: Yosemite Sam
Eu: I’m a Bugs Bunny kind of girl, dar merge si Yosemite Sam in fazele cand sunt total blonda. Da, doamnelor si domnilor, sunt un berbec blond.
Idol romantic: Masca
Eu: corect!!! Imaginati-va ce tare ar fi sa puteti face orice ati vrea fara sa va mai temeti de opinia publica. Scopul meu in viata acum este sa ajung sa fac asa ceva, preferabil fara masca, pentru ca face parte din cartea de mai sus, aceea inca nepublicata si nedescoperita
Slujba viselor: Terapeut sexual
Eu: oooo daaaaaaa
Fraza: „Tu vorbesti cu mine???“
Eu: corect din nou. Am avut odata demult o pasiune pentru un tip care mi-a trimis o scrisoare de dragoste (nu email, chiar scrisoare, din aia de hartie) care incepea cu Salut si semnul „mirarii”. L-am desfiintat. I-am luat fiecare punctulet, fiecare virgulita, fiecare salut si buna si dragostea mea si i le-am disecat, doar pentru ca o scrisoare de dragoste nu incepe niciodata cu „Salut!”
Parte a corpului: Capul, care sufera de dureri cronice dupa ce s-a dat de atatea ori cu el de perete.
Eu: prefer sa zic ca e vorba de migrena.
EA
Independenta, ii place sa se distreze, cinstita. Nu se socheaza prea repede. Poate sa faca curatenie in casa, sa echilibreze finantele si sa te consoleze cand visele tale s-au dus pe Apa Sambetei. Ii plac romantismul, afectiunea si barbatii curajosi. Focul dinauntrul ei nu va pieri odata cu trecerea timpului
Eu: COREEEEEEECT
Si in final, pentru ca domnii au fost indeajuns de draguti incat sa ma dezvaluie cat de cat, va ofer si niste sfaturi de cum sa va purtati cu astfel de mini Yosemite Sam:
Cum te descurci cu Berbecii
Au nevoie de multa atentie si de multe laude
Aminteste- ti ca egoul lor e la fel de fragil ca al unui copil si poarta-te ca atare
Psihologia inversa e cheia pentru a obtine ce vrei
Sportul sub orice forma e bun pentru a le calma spiritele
Iau foc daca ii ignori sau faci pe seful cu ei.
Acum ma duc sa scriu cartea.
Deci, doamnelor si domnilor, Eu, conform rautatilor de oameni care scriu zodiace adevarate:D. Ce e scris cu italic e comentariul meu, evident.
Berbecul (21 martie – 19 aprilie)
Simbol: Berbecul. Ala din Evul Mediu cu care se daramau portile castelelor. Baga bine in cap chestia asta. Capos.
Eu: cand mi-am inceput cariera de patinatoare pe gheata precum si datatoare cu sania am luat, literalment,e toate gardurile in drum. In sensul ca pe frunte am avut cu saptamanile urmele acelui tip de gard in forma de romb.
Element: Focul. Daca nu suporti caldura, nu te apropia.
Eu: hmmm...ce sa zic aici mai mult decat ca ma consum interior mai mult decat oricine am intalnit pana acum? Si daca, si parca, si cand si cum si de ce, mai ales DE CEEEEE???
Carte preferata: „Jurnalul Intelepciunii Sinelui“, carte publicata de el
Eu: Corect:D. Chiar cred ca am descoperit calea prin care putem fi fericiti pana la adanci batraneti, fara intrebari suplimentare, numai ca nu am reusit nici sa o concretizez nici sa ma tin de ea. Nici macar sa o verbalizez. Dar cred cu tarie ca am descoperit-o
Erou: Yosemite Sam
Eu: I’m a Bugs Bunny kind of girl, dar merge si Yosemite Sam in fazele cand sunt total blonda. Da, doamnelor si domnilor, sunt un berbec blond.
Idol romantic: Masca
Eu: corect!!! Imaginati-va ce tare ar fi sa puteti face orice ati vrea fara sa va mai temeti de opinia publica. Scopul meu in viata acum este sa ajung sa fac asa ceva, preferabil fara masca, pentru ca face parte din cartea de mai sus, aceea inca nepublicata si nedescoperita
Slujba viselor: Terapeut sexual
Eu: oooo daaaaaaa
Fraza: „Tu vorbesti cu mine???“
Eu: corect din nou. Am avut odata demult o pasiune pentru un tip care mi-a trimis o scrisoare de dragoste (nu email, chiar scrisoare, din aia de hartie) care incepea cu Salut si semnul „mirarii”. L-am desfiintat. I-am luat fiecare punctulet, fiecare virgulita, fiecare salut si buna si dragostea mea si i le-am disecat, doar pentru ca o scrisoare de dragoste nu incepe niciodata cu „Salut!”
Parte a corpului: Capul, care sufera de dureri cronice dupa ce s-a dat de atatea ori cu el de perete.
Eu: prefer sa zic ca e vorba de migrena.
EA
Independenta, ii place sa se distreze, cinstita. Nu se socheaza prea repede. Poate sa faca curatenie in casa, sa echilibreze finantele si sa te consoleze cand visele tale s-au dus pe Apa Sambetei. Ii plac romantismul, afectiunea si barbatii curajosi. Focul dinauntrul ei nu va pieri odata cu trecerea timpului
Eu: COREEEEEEECT
Si in final, pentru ca domnii au fost indeajuns de draguti incat sa ma dezvaluie cat de cat, va ofer si niste sfaturi de cum sa va purtati cu astfel de mini Yosemite Sam:
Cum te descurci cu Berbecii
Au nevoie de multa atentie si de multe laude
Aminteste- ti ca egoul lor e la fel de fragil ca al unui copil si poarta-te ca atare
Psihologia inversa e cheia pentru a obtine ce vrei
Sportul sub orice forma e bun pentru a le calma spiritele
Iau foc daca ii ignori sau faci pe seful cu ei.
Acum ma duc sa scriu cartea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Labels
- GANDURI (17)
- viata (16)
- FAPTE (11)
- EU (10)
- Asa nu (5)
- atitudine (5)
- comportament (5)
- maturitate (5)
- MUZICA MEA (4)
- responsabilitate (4)
- Ciudat (3)
- AMINTIRI (2)
- Law (2)
- Murphy (2)
- Goals (1)
- Love (1)
- Means (1)
- condus (1)
- divorce (1)
- marriage (1)
- power point (1)
- presentation (1)
- rate (1)
Postări
