Bucati de viata 3

Ceea ce se intampla la vecinii mei merita un articol. Sunt oameni noi, arabi, bursieri ce vor sta aici un semestru. Au camera langa a mea. Si repara. De 5 zile repara. De dimineata pana seara. Non-stop. Au burghie, ciocane, cuie (mari, mici, medii, de toate dimensiunile), burghie din nou (ptr ca este un element ce revine ca un lait-motiv in reparatia lor), si multa rabdare. Sau urechi infundate. Sau sistem cognitivo-social inexistent.
S-au trezit ieri dimineata la ore matinale. Si au reparat seara pana la 11.30. Sunt total impotriva gestului comunist de a bate in perete sau in calorifer cu tocuri cui a:"Alo, dom'le, mai incet dom'le, ca trezesti vecinii!!!". De obicei lumea se simte de la o anumita ora, iar daca nu se simte, de la varsta asta nu ai cum sa ii educi. Dar ei nu.
Intrebarea mea e CE REPARA? Li s-a dat casa la cheie. Ce poti repara? Cate cuie sa pui? Cate rafturi pot incapea? Cate buzi reparate pot fi? Cate dulapuri suspendate sau nu pot exista intr-o camera de 22 de metri patrati?
Va tin la curent.

Bucati de viata 2

Am inceput acum ceva timp o sectiune in blog:bucati de viata. Vin acum sa improspatez informatiile. Deci, ce am invatat eu in ultima perioada:
- aragazul nu-l pune nimeni la loc. De dat jos a fost usor, ca doar au intrat muncitorii cu bocancii in viata si casa ta, au dat jos aragazul, literalmente, intrucat a fost pe covor o groaza de vreme si au plecat. Ulterior am aflat ca e la latitudinea ta sa ii gasesti din nou pe muncitori pentru a-ti pune aragazu la loc.
- cand incepe sa iti pice tavanu, nu il zgandari si tu. Nu-l vei opri din picat, ba din contra. Nu omori muste pe tavan cu prosopu'...it will only make it worse. Nu rupe stelele fosforescente restante. Ca ele nu vin jos doar cu bucata de tavan adiacenta.
- cand pacientul iti zice ca i se face un pic rau, asteapta-te la ce e mai rau. un pic rau poate fi adeseori, in acceptiunea lui, lesin prelung. Pregateste-te deci pentru rasturnat scaunul in sus si dat palme. La propriu.
- cand ai un salariu de 660 ron net, singurul credit de nevoi personale este...fara misto si glume...6000 euro pe 30 de ani cu ipoteca pe casa.
- la un credit de 150.000 euro pentru afacere la inceput (lucru foarte posibil de altfel, ceea ce mi-a inseninat multe din zilele saptamanii asteia) platesti 70 de milioane/luna. Un rinichi costa 25.000 de euro, ca s-a scumpit. Oare cat costa o jumate de ficat...
- cand mergi cu masina pe sosea (nationala de altfel) si o vaca nebuna (nu din punct de vedere anatomo-patologic, ci doar nebuna, ca asa e ea) iti sare in fata masinii, vacarul rezolva rapid problema stand rezemat in ghioaga lui:"fir-ar vaca dreacu' nebuna ce sare in fata masinii."
- am rata de invatare mare: acum vad o noua crapatura in peretele din fata mea si nu sar sa il decojesc. Voi pune un nou tablou pe perete.

Sunt o persoana care analizeaza mult. Analizez gesturi, fapte, oameni, intamplari, viata in general vorbind. Cand eram mica asta era unul din sporturile mele preferate: sa stau, sa citesc, sa inchid ochii si sa imi imaginez cum ar fi sa fiu eu in cartea citita. Acum stau si imi imaginez cum ar fi sa fiu eu in diferite ipostaze intalnite. Singura diferenta fata de copilarie e autorul cartii.
In ultimul timp mi se intampla lucruri incredibile. Nu stiu, le caut eu, ma gasesc ele, nu stiu inca. Cert e ca sunt martora la intamplari care imi bulverseaza intreaga perceptie despre viata. Viata nu e alb si negru, am invatat asta deja. Ce nu stiam eu este ca nu e gri. E roz.
In ultima saptamana am descoperit limite pe care le-am incalcat. Am descoperit ca nu conteaza atat de mult sa persisti cu toata disperarea in ideea de a gasi ceva, conteaza mult mai mult ce gasesti pe parcurs. Am invatat ca oamenii pot fi asa cum vrei tu, si nu pentru ca esti persuasiv, ci pentru ca stii sa ii descoperi. Am invatat ca poti gasi prieteni cand nu vrei, cand nu te astepti, cand nu asta cauti. Dar ca sunt prietenii pe care i-ai asteptat de o viata.
Acum o saptamana as fi spus ca nu prea am motive de fericire. Lucrurile nu mergeau cum voiam eu. Acum am invatat altceva: lucrurile merg intotdeauna cum vrem noi. Conteaza numai sa ridicam privirea dincolo de ziduri si sa vrem.